E bine sau nu să ne uităm la răspunsuri, la sfârșitul culegerii atunci când lucrăm probleme la matematică sau la o altă disciplină? La această întrebare ne va răspunde în cele ce urmează Domnul Profesor Flavian Georgescu.

Când este bine să verificăm răspunsurile

Îmi aduc aminte vorbele bunicilor noștri… Maică, nu copia răspunsurile, fă-ți temele singur fără să încerci să păcălești că tu îți furi de sub căciulă!

Dragii mei, sigur că nu este în regulă să copiem temele, dar o să revin mai târziu la asta. Acum vreau să mă concentrez strict despre dacă ne ajută sau nu să citim soluțiile problemelor de la finalul culegerilor. DA! Ne ajută foarte mult! DA! DA și iarăși DA!

De ce? Păi haideți să vedem… Ne gândim la un exercițiu. Sunt două șanse… să îl rezolvăm sau nu! Dacă îl rezolvăm fără a citi soluția problemei, nu am învățat nicio informație nouă, pentru că am rezolvat-o noi, deci cu informații pe care deja le știam, iar dacă nu ne-a ieșit și nu citim soluția, iarăși nu am învățat nimic, ba chiar rămânem cu dilema cum se rezolva acea problemă?

Cum ne poate ajuta verificarea răspunsurilor

Dragii mei, soluțiile problemelor reprezintă una dintre cele mai bune surse de învățare. Din explicațiile respective învățăm ideile de rezolvare. De cele mai multe ori învățăm tehnicile de a rezolva exerciții chiar când rezolvăm practic exercițiile. Așadar, nu este greșit să citim soluțiile de la răspunsuri, este chiar productiv. De ce credeți că în majoritatea culegerilor, mai multe pagini sunt dedicate rezolvărilor de probleme decât enunțurilor?

În ce situație nu este bine să citim răspunsurile de la sfârșitul culegerilor

Însă, acum vine partea delicată! Cum și când ne uităm la soluții? Oricum și oricând? Nu! Mare atenție! Dacă nu știm să abordăm această situație, putem ajunge să ne deformăm capacitatea de concentrare! Și anume… Trebuie să știm că așa cum ne obișnuim creierul, așa va funcționa! Ne culcăm noaptea mereu pe la ora 10 timp de 6 luni? Vrem apoi sa adormim la 8 cu ușurință. De unde? La ora 10 abia ni se va face somn. Suntem obișnuiți să alergăm jumătate de oră seara în parc? Degeaba ne propunem ca în weekendul următor sa alergăm o oră, pentru că nu vom putea. Organismul a fost obișnuit să reziste 30 de minute în medie.

Eh, așa funcționează și capacitatea noastră de a ne concentra la rezolvarea problemelor. Dacă elevul se obișnuiește să citească problema și să se gândească la ea doar 3 minute și apoi să vadă soluția, ce credeți că i se va întâmpla în timpul unui test, în timpul unui examen important? Fix 3 minute se va gândi la problemă și apoi nu se va mai putea concentra. Va spune că a avut un blocaj, că știa să facă problemele, dar s-a întâmplat ceva. Dragii mei, nu este niciun blocaj, este modul în care noi ne-am antrenat mintea.

Cum să ne ținem mintea antrenată pentru a putea face față unui examen

Vă rog să vă gândiți la probleme acasă atât de mult timp precum cel pe care îl aveți la dispoziție la testări, la examene sau la orice competiție! Dacă urmează un test cu 3 probleme care durează 50 de minute, încearcă să rezolvi acasă 3 probleme în 50 de minute, dacă urmează un examen național cu timp de lucru două ore, încearcă să faci acasă simulări care chiar să dureze 2 ore și abia apoi uită-te la soluții.

Doar în felul acesta reușim pe de o parte să învățăm idei noi, să deprindem tehnicile problemelor, dar să ne și antrenăm mintea pentru a putea lucra la capacitate maximă atunci când avem nevoie.

Vreau să fac o paranteză și să revin la începutul discuției. Nu este valabil în ceea ce am discutat pana acum ideea de a ne uita la soluții pentru a copia temele sau pentru a copia rezultatul de la final. Atenție, nu vorbesc despre genul de răspunsuri de la final in care este scris doar rezultatul problemei, nu și ideea. În niciun caz. Mă refer la soluțiile problemelor explicate cap coada, cu lux de amănunte, unde scopul nu trebuie să fie aflarea rezultatului final, ci modalitatea prin care se rezolva acel exercițiu.

Cum se citesc răspunsurile de la probleme pentru a ne ajuta

Și încă ceva, dacă tot faceți lucrul acesta și dacă profitați de oportunitatea de a vedea o rezolvare explicită, profitați până la capăt și anume… încercați să punctați cu pixul efectiv pe soluție acel moment în care a apărut o idee care vi se pare nouă sau la care nu v-ați fi gândit, marcați momentele cheie din soluția problemei. Apoi stați și reflectați la acestea. Gândiți-vă cum și de ce trebuia să ne vină acea idee? Ce avea în spate? În felul acesta vă veți forma niște conexiuni neuronale care vă vor ajuta să puteți gândi mai ușor astfel de probleme și să le rezolvați mai rapid și mai cu ușurință data viitoare.

Concluzie

De multe ori, dragi elevi, aveți senzația că problemele de matematică, de fizică, de chimie, sunt limbi străine, sunt un bau bau… Vă înțeleg și aveți dreptate, dar știți de ce? Pentru ca este exact ca și cum cineva vine și îți vorbește o limbă străină, dar tu nu o cunoști, nu îi știi dicționarul, nu îi știi gramatica… Așa și cu disciplinele exacte… Să învățăm să gândim, să descoperim fenomenul din spatele fiecărei probleme, și dacă veți înțelege aceste lucruri, nu doar că veți rezolva mai cu ușurință exercițiile, dar foarte posibil va începe să vă și placă materia.

În tot acest parcurs, nouă, profesorilor, ne revine marea misiune de a îi învăța pe elevi sa gândească, nu doar sa memoreze algoritmi pe de rost.

Sursă: Educatie Privata